Radioterapie externă curativă în Iași

„Externă” înseamnă că sursa de radiații se află în afara corpului: un accelerator liniar produce fascicule de fotoni sau electroni care traversează țesuturile și depun energia în volumul-țintă. „Curativă” descrie intenția — dozele și numărul de ședințe sunt alese pentru a distruge toate celulele tumorale din regiunea tratată, nu doar pentru a ameliora un simptom. Această diferență de scop dictează precizia cerută, durata tratamentului și grija pentru organele din vecinătate.

Radiațiile lezează ADN-ul celulelor din câmp. Celulele tumorale repară mai greu aceste leziuni decât cele sănătoase, iar împărțirea dozei în ședințe zilnice mici (fracționarea) exploatează exact acest decalaj: țesutul normal se reface între ședințe, tumora nu. De aceea un tratament curativ durează, de regulă, mai multe săptămâni.

Indicația se stabilește în comisia multidisciplinară, după stadializare completă și, când este cazul, după rezultatul histopatologic. Situațiile în care recomandăm frecvent radioterapia curativă:

• 01Cancerul de sân — după operație conservatoare sau mastectomie, pentru a reduce riscul de recidivă locală.
• 02Cancerul de prostată — ca tratament unic, adesea cu hormonoterapie, sau după prostatectomie când PSA-ul crește.
• 03Cancerele de cap și gât — exclusiv sau concomitent cu chimioterapia, cu păstrarea organului și a funcțiilor de vorbire și înghițire.
• 04Cancerul pulmonar — în stadiile local avansate inoperabile, asociat cu chimioterapia, sau stereotaxic în stadiile timpurii.
• 05Cancerul de rect — preoperator, singur sau cu chimioterapie, pentru a micșora tumora înaintea operației.

Radioterapia exclusivă este singurul tratament local, ca alternativă la operație — de exemplu la prostată sau la unele tumori laringiene. Radioterapia adjuvantă vine după chirurgie și „curăță” patul operator și ganglionii de eventualele celule restante; cea neoadjuvantă precede operația, ca în cancerul de rect, pentru a reduce tumora.

Radiochimioterapia concomitentă combină iradierea cu doze mici de chimioterapie administrate în aceleași săptămâni: medicamentul face celulele tumorale mai sensibile la radiații. Este standardul în multe cancere de cap și gât, de col uterin, de esofag sau de plămân local avansat. Combinația cere o supraveghere mai atentă, pentru că efectele secundare se adună, iar calendarul se coordonează strâns cu oncologul medical.

Primul pas este consultul, în care Dr. Cosmin Safta revede documentele, explică scopul și opțiunile și răspunde întrebărilor tale. Urmează simularea CT pe Siemens SOMATOM: ești așezat în poziția de tratament, se confecționează accesoriile de imobilizare (mască termoplastică, suport pentru brațe sau genunchi), iar pe piele se marchează repere fine. Pentru tumorile toracice sau abdominale simularea poate fi 4D-CT, care înregistrează mișcarea respiratorie.

Pe imaginile CT conturăm volumul-țintă și organele de protejat, apoi fizicianul medical construiește planul în Elekta Monaco și îl verifică dozimetric; între simulare și prima ședință trec, de obicei, câteva zile lucrătoare. Ședințele sunt zilnice, de luni până vineri: fiecare începe cu verificarea poziției prin CBCT și corecția pe masa HexaPOD, urmată de iradierea propriu-zisă, de câteva minute. O dată pe săptămână ai o vizită medicală de control.

Doza se exprimă în gray (Gy) și se împarte în fracții zilnice. Schemele convenționale folosesc 1,8–2 Gy pe ședință, în 25–35 de ședințe, adică 5–7 săptămâni — cazul multor cancere de cap și gât, de col uterin sau de plămân tratate concomitent cu chimioterapie. Hipofracționarea administrează fracții mai mari și scurtează tratamentul: 15–16 ședințe la sân, 20 sau chiar 5 ședințe la prostată, în funcție de situație.

Durata nu este un semn de gravitate: o schemă lungă și una scurtă pot avea aceeași intenție curativă, iar alegerea depinde de sensibilitatea țesuturilor din jur și de dovezile disponibile pentru fiecare localizare. Odată începută, schema se respectă fără pauze neplanificate — întreruperile prelungite scad eficiența tratamentului, motiv pentru care planificăm din timp zilele libere și eventualele investigații.

Efectele secundare apar doar în regiunea iradiată și se instalează treptat, de obicei din a doua–a treia săptămână: iritația pielii, oboseala, inflamația mucoaselor (gură, esofag, intestin, vezică) sau căderea părului strict în zona tratată. Cele mai multe sunt ușoare–moderate, ating maximul spre finalul tratamentului și se remit în câteva săptămâni după ultima ședință.

Efectele tardive — fibroză, uscăciunea gurii, modificări ale funcției intestinale sau urinare — sunt mai rare cu tehnicile de intensitate modulată și cu ghidarea imagistică, dar le discutăm deschis la consult, pentru că fac parte din decizie. Te vedem săptămânal pe durata tratamentului, iar orice simptom nou îl poți semnala tehnicianului la orice ședință; tratamentele de suport se prescriu imediat.

La final primești o scrisoare medicală cu dozele administrate, volumele tratate și recomandările pentru perioada următoare. Primul control are loc, de regulă, la 4–8 săptămâni, când reacțiile acute s-au liniștit; urmează controale periodice cu imagistică, programate împreună cu oncologul medical sau cu chirurgul. Hormonoterapia, imunoterapia sau chimioterapia de întreținere pot continua după radioterapie, iar rezultatele de urmărire se interpretează în comun. Rămânem disponibili pentru orice întrebare legată de efectele tratamentului, inclusiv la distanță de ani.